Ieri citeam ziarele si m-am bucurat cand am vazut ca italienii isi luasera bilete de avion spre casa iar romanii isi rezervasera locuri la hotel. Asta da moral, frumoasa incurajare. Insa ce nu a mers bine? Ce tactica a fost gresita? Va spun eu, nici una. Problema e ca suntem romani si nu putem scapa de asta. Ce a aratat Piturca si echipa in acest ultim meci?, ca nu suntem curajosi, ca asteptam pomene, cersim victoria si nu suntem in stare sa ne-o castigam in conditiile in care olanda joaca cu rezervele (de luxe drept) dar la relanti si pusi mai mult pe distractie. Dupa doua meciuri in care am reusit sa tinem piept Italiei si Frantei, am mers inaintea Olandei cu aceleasi pase lungi in cazul unor fundasi mult mai tineri si mai mobili decat ai celorlalte doua echipe, fara viziune, si ne-am complacut acolo pe toata durata partidei. Se face 1-0. La fel si in partida cealalta. Ne arde buza si trebuia sa inscriem. Aici intervine Piturca, mai baga un atacant (lucru normal) dar ce face... scoate un altul (complet anormal) si continuam cu pase lungi la bataie, fara nici un rezultat. Iasa totusi un inchizator si intra un mijlocas-atacant, Dica, insa in conditiile in care Romania nu schimba tactica, Dica ajunge pe post de servant pt tot felul de luftori si ratalai din careu in loc sa fie la finalizare. Totusi bomba abea spre sfarsit avea sa vina. Schimbare: iese Banel si intra Florentin Petre (inca un urias pe teren). Ce sa faci cu astfel de jucatori, cu ce atacam noi... iar ei cu un Van Persie plin de imaginatie si cu o mobilitate fantastica. In conditiile in care doar apararea a dat semne de viata, cu un mijloc apatic si un atac inexistent, subscriu la vorbele unui prieten care zicea sa ne bucuram ca nu si-a dorit Huntelar sa devina golgheter. Ma bucur ca am recastigat un fundas: Ghionea. Ce urmeaza? Pai pt inceput nu o sa mai respiram aerul tare si curat al Elvetiei ci o sa fim sufocati de putoarea si balacareala de pe dambovita. Halal, eu am plecat.
miercuri, 18 iunie 2008
HAI ROMANIA!... hai acasa
Ieri citeam ziarele si m-am bucurat cand am vazut ca italienii isi luasera bilete de avion spre casa iar romanii isi rezervasera locuri la hotel. Asta da moral, frumoasa incurajare. Insa ce nu a mers bine? Ce tactica a fost gresita? Va spun eu, nici una. Problema e ca suntem romani si nu putem scapa de asta. Ce a aratat Piturca si echipa in acest ultim meci?, ca nu suntem curajosi, ca asteptam pomene, cersim victoria si nu suntem in stare sa ne-o castigam in conditiile in care olanda joaca cu rezervele (de luxe drept) dar la relanti si pusi mai mult pe distractie. Dupa doua meciuri in care am reusit sa tinem piept Italiei si Frantei, am mers inaintea Olandei cu aceleasi pase lungi in cazul unor fundasi mult mai tineri si mai mobili decat ai celorlalte doua echipe, fara viziune, si ne-am complacut acolo pe toata durata partidei. Se face 1-0. La fel si in partida cealalta. Ne arde buza si trebuia sa inscriem. Aici intervine Piturca, mai baga un atacant (lucru normal) dar ce face... scoate un altul (complet anormal) si continuam cu pase lungi la bataie, fara nici un rezultat. Iasa totusi un inchizator si intra un mijlocas-atacant, Dica, insa in conditiile in care Romania nu schimba tactica, Dica ajunge pe post de servant pt tot felul de luftori si ratalai din careu in loc sa fie la finalizare. Totusi bomba abea spre sfarsit avea sa vina. Schimbare: iese Banel si intra Florentin Petre (inca un urias pe teren). Ce sa faci cu astfel de jucatori, cu ce atacam noi... iar ei cu un Van Persie plin de imaginatie si cu o mobilitate fantastica. In conditiile in care doar apararea a dat semne de viata, cu un mijloc apatic si un atac inexistent, subscriu la vorbele unui prieten care zicea sa ne bucuram ca nu si-a dorit Huntelar sa devina golgheter. Ma bucur ca am recastigat un fundas: Ghionea. Ce urmeaza? Pai pt inceput nu o sa mai respiram aerul tare si curat al Elvetiei ci o sa fim sufocati de putoarea si balacareala de pe dambovita. Halal, eu am plecat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu